De ce și ce ar trebui să știți despre medicamente
Cunoştinţele de bază despre intervențiile farmacologice sunt importante pentru dumneavoastră ca profesionist implicat în gestionarea demenței, chiar dacă nu sunteți medic. Trebuie să înțelegeți cum funcționează medicamentele, care sunt potențialele riscuri și care este modul în care medicii le pot folosi pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu demență. Cu toate acestea, este la fel de important să reținem că produsele farmaceutice sunt doar o bază a managementului demenței, că efectele acestora sunt limitate și că tratamentele farmacologice trebuie completate de intervenții nefarmacologice.
Tipuri de agenți farmaceutici utilizați în demență
Doar două tipuri de produse farmacologice au fost aprobate în mod specific pentru îmbunătățirea sau stabilirea simptomelor cognitive și activităților cotidiene în demență: inhibitorii de acetilcolinesterazei și memantina (“medicamentele antidementive”).
Alte clase de medicamente pot fi utilizate pentru a trata simptomele comportamentale în demență, cum ar fi apatie sau agitație, dar sunt aplicate și în tulburări psihice (depresie, tulburări de anxietate, schizofrenie). Aceste produse farmaceutice cuprind antidepresive și antipsihotice (vezi figura următoare).
Încă pot fi necesare alte medicamente pentru a trata afecțiuni comorbide precum diabetul sau hipertensiunea și nu sunt specifice pentru demență.
Medicamente antidementive
Inhibitorii acetilcolinesterazei și memantina sunt utilizate pentru a trata principalele simptome ale demenței, cum ar fi deteriorarea memoriei și atenției sau declinul activităților cotidiene. Ele acționează asupra compușilor chimici care sunt utilizați în creier pentru comunicarea între celulele nervoase (neurotransmițători). Inhibitorii acetilcolinesterazei corectează parțial deficitul de acetilcolină, în special în bolile Alzheimer și boala cu corpi Lewy. Aceștia sunt aprobați pentru tratamentul demenței ușoare și moderate (nu și a celei severe) din boala Alzheimer: donepezil, galantamină, rivastigmină. Aceste medicamente sunt interșanjabile în cazul efectelor secundare sau al unui răspuns insuficient la tratament. Rivastigmina este disponibilă ca plasture care se aplică o dată pe zi și oferă o toleranță superioară comprimatelor. Memantina atenuează efectele toxice ale glutamatului care este eliberat în cantități excesive din degenerarea celulelor nervoase. Memantina este autorizată pentru tratamentul demenței moderate și severe din boala Alzheimer. Nici un medicament antidementiv nu este aprobat pentru tratarea afectării cognitive ușoare.
Cum funcționează medicamentele antidementive
Există doua substanțe importante de semnalizare (neurotransmițători) care contribuie la buna funcționare a creierului: acetilcolina și glutamatul. În boala Alzheimer și boala cu corpi Lewy, celulele care produc acetilcolină, localizate în profunzimea creierului, dispar timpuriu, rezultând o insuficiență de acetilcolină. Glutamatul este sintetizat de celulele nervoase din părțile exterioare ale creierului. Când aceste celule degenerează excesiv, sunt eliberate cantități toxice de glutamat asupra celuleleor aflate în vecinătate. Cantitatea de acetilcolină din creier poate fi crescută prin blocarea enzimei care o inactivează (colinesteraza). Memantina atenuează efectele toxice excesive ale glutamatului prin blocarea receptorilor (zonele care captează neurotrasmițătorii intercelulari).
Care sunt efectele medicamentelor antidementive?
Inhibitorii acetilcolinesterazei nu îmbunătățesc abilitățile cognitive sau activitățile cotidiene într-o măsură considerabilă, ci mai degrabă încetinesc progresia acestor simtpome pentru aproximativ un an. Cele mai frecvente efecte adverse sunt greața, diareea, insomnia și încetinirea pulsului. Memantina are efecte similare, dar mai slabe. Efectele secundare ale memantinei sunt amețeala și migrena, dar se manifestă rar. Deoarece aceste doua medicamente acționează asupra unor mecanisme diferite, pot fi combinate pentru a crește eficiența tratamentului.
Dozarea medicamentelor antidemențiale
Cum este măsurată eficacitatea medicamentelor antidementive?
Pentru a determina eficacitatea inhibitorilor de acetilcolinesterază sau memantină, funcțiile și activitățile cognitive ale vieții zilnice trebuie monitorizate în timpul tratamentului folosind teste cognitive (de exemplu, Mini Mental State Examination - MMSE) și interviuri cu îngrijitorii. Prescripția medicamentelor antidemenţiale și rambursarea acestora prin asigurări de sănătate depind, de obicei, de rezultatele acestor teste și interviuri. Fiecare îmbunătățire a stării pacientului trebuie demonstrată.
Antidepresive şi antipsihotice
În timpul bolii, peste 80% dintre persoanele cu demență dezvoltă tulburări de comportament care pot necesita tratament. Dacă este posibil, mai întâi trebuie utilizate intervenții nefarmacologice. Cu toate acestea, dacă tulburările de comportament sunt severe sau devin periculoase pentru persoană sau pentru ceilalți și trebuie luate măsuri imediate, tratamentul medicamentos nu poate fi evitat. Pentru tratamentul depresiei sau apatiei se pot încerca antidepresive. Alte tipuri de schimbări de comportament (de exemplu, agitație) sau simptome psihotice (de exemplu, halucinații) pot necesita tratament cu antipsihotice. Problema cu aceste produse farmaceutice sunt reacțiile adverse severe, care includ accidentele cerebrovasculare (accident vascular cerebral) și mortalitatea crescută (riscul de deces). Persoanele cu demență în boala cu corpi Lewy sunt deosebit de vulnerabile la efectele secundare ale antipsihoticelor.
Perspective viitoare în farmacoterapia bolii Alzheimer
Medicamentele antidementive disponibile în prezent reduc simptomele demenței dar nu impactează mecanismele moleculare care cauzează aceste simptome. Abordări noi de tratament interferează cu producerea și îndepărtarea de beta-amiloid și tau din creier. Există și multe alte strategii farmacologice.