Tratamentele farmacologice actuale au o contribuție redusă la calitatea vieții persoanelor cu demență. Acestea trebuie să fie completate de intervenții nefarmacologice care au potențial de îmbunătățire sau menținere a calității vieții:
-
consolidarea sau stabilizarea capacității funcționale
-
compensarea dificultăților
-
reducerea barierelor
-
îmbunătățirea comunicării
-
reducerea comportamentelor schimbate
-
asigurarea unui mediu sigur și de susținere
-
asigurarea stării de bine fizice, psihologice și spirituale.
Este important de menționat că simptomele demenței, în special comportamentele schimbate (de exemplu, apatie, agitație, iritabilitate, hiperactivitate) sunt adesea cauzate de nevoi nesatisfăcute, stiluri de comunicare necorespunzătoare, singurătate și plictiseală – de execmplu prin cauze care pot fi modificate.
Ce tipuri de intervenții nefarmacologice sunt disponibile?
Șase forme majore de intervenții nefarmacologice pot fi diferențiate în funcție de obiectivele și strategiile respective.
Intervenții axate pe cogniţie
Stimulare cognitivă: implicarea într-o serie de activități și discuții, de obicei sub forma unor sesiuni de grup conduse de un coordonator instruit și care vizează îmbunătățirea generală a funcționării cognitive și sociale.
Training cognitiv: practică ghidată pe un set de sarcini care vizează funcții cognitive specifice, cum ar fi memoria, viteza de procesare a informațiilor sau abilitatea vizuospaţială. Pregătirea cognitivă poate include învățarea strategiilor de memorare (mnemonice) și poate fi oferită în sesiuni individuale sau de grup.
Reminiscenţă: reamintirea evenimentelor din viața unei persoane; de obicei implică întâlniri săptămânale de grup în care participanții sunt încurajați să vorbească despre evenimente din trecut, adesea asistate de ajutoare precum fotografii, muzică sau obiecte casnice. „Cărțile de viață” sunt colecții individuale ale evenimentelor importante care folosesc suporturi tradiționale sau electronice.
Logopedie și terapie lingvistică: instruirea abilităților de vorbire și limbaj pentru îmbunătățirea comunicării verbale și nonverbale.
Intervenții axate pe funcționalitate
Reabilitare cognitivă: o abordare individualizată în care sunt identificate obiective relevante personal, iar terapeutul lucrează cu persoana și familia ei pentru a dezvolta strategii în vederea atingerii acestor obiective. Dezvoltarea și implementarea strategiilor compensatorii este o caracteristică cheie.
Terapii ocupaţionale: abordează toate domeniile principale ale ocupației umane, inclusiv activități de bază și complexe ale vieții de zi cu zi, educație, treburile muncii și gospodăriei, jocul și timpul liber și participarea socială. Terapeuții ocupaționali susțin oamenii să rămână activi și independenți în performanțele cotidiene cât mai mult timp, inclusiv întreținerea locuinței, pregătirea alimentelor, cumpărăturile, mobilitatea comunității, managementul financiar și comunicarea. Terapia ocupațională poate profita de dispozitivele tehnologice de asistare.
Tehnologie asistativă: Obiectivele sunt menținerea unui mediu sănătos și sigur, permit persoanelor cu demență să trăiască independent, reducerea stresului și povara îngrijitorilor informali, menținerea persoanelor cu demență în formă cognitivă optimă, îmbunătățirea calității vieții și amânarea instituționalizării. Tipurile de tehnologie pentru persoanele cu demență includ dispozitive de siguranță, memory aids, instrumente de interacțiune, dispozitive zilnice de susținere a sarcinilor, tehnologii terapeutice, instrumente de susținere a activității de agrement și programe de formare pentru profesioniști. Realitatea virtuală și realitatea augmentată reprezintă un domeniu important în evoluție.
Modificarea mediului: Proiectarea și adaptările prietenoase pentru demență pot implica iluminare, suprafețe de mers, scări, scaune, familiaritatea mediului, aranjarea obiectelor, gestionarea sunetului și indicii care susțin orientarea.
Intervenții axate pe comportament
Modificarea comportamentului: modificarea circumstanțelor sau evenimentelor care declanșează comportamentul țintă, consolidarea comportamentului dorit, stabilirea rutinelor comportamentale, tehnici de relaxare și predarea abilităților de comunicare.
Terapia cognitive-comportamentală: această tehnică este utilizată pentru a reduce depresia și anxietatea la persoanele cu demență. Accentul nu este pus pe modificarea gândurilor disfuncționale, ci pe introducerea unor activități semnificative și plăcute.
Intervenții axate pe emoții
Muzicoterapie, dans terapie, art terapie: ascultarea sau redarea muzicii; activități creative;
Validare: empatie și recunoașterea viziunii subiective ale persoanelor cu demență;
Aromaterapia, stimulare multisenzorială: utilizarea uleiurilor esențiale pentru promovarea relaxării și somnului; abordarea simțurilor prin iluminare, culori, atingere, parfumuri și sunete.
Intervenții focalizate pe mişcare fizică
Exerciţii fizice; în funcție de capacitatea fizică a persoanei cu demență; obiectivul este să desfășoare de cinci ori pe săptămână câte 30-45 minute activitate moderată, care implică exerciții de rezistență, flexibilitate și echilibru.
Intervenții adresate îngrijitorilor
Grupuri de sprijin pentru îngrijitori: vizează îmbunătățirea capacității îngrijitorului de a face față demenței. De obicei, astfel de programe combină informații despre demență cu rezolvarea problemelor practice, în special în ceea ce privește schimbările comportamentale, managementul stresului, consultanță legală și financiară.
În ce stadiu al demenței trebuie utilizate intervenții nefarmacologice?
Diferitele tipuri de intervenții nefarmacologice pot fi cele mai potrivite în stadiile specifice ale demenței. În stadiul demenței ușoare, intervențiile care vizează cogniția și activitățile sunt cele mai utile. În stadiul demenței moderate, sunt indicate intervențiile care se concentrează asupra comportamentului. În stadiul demenței severe, sunt necesare cele mai multe tratamente nefarmacologice care încearcă să îmbunătățească starea de bine. Activitatea fizică, tehnologiile asistive și intervențiile centrate în îngrijire sunt esențiale în toate etapele.
Eficacitatea intervenţiilor nefarmacologice
Intervenţii axate pe cogniţie
Stimulare cognitivă
Studii multiple au oferit dovezi consistente că programele de stimulare cognitivă aduc beneficii în cogniție persoanelor cu demență ușoară până la moderată, mai mult decît beneficiile aduse de tratamentul medicamentos. Acest beneficiu a fost menținut până la trei luni după încheierea tratamentului. Au fost, de asemenea, raportate îmbunătățiri ale calității vieții și bunăstării auto-raportate, precum și asupra evaluărilor personalului în ceea ce privește comunicarea și interacțiunea socială. Stimularea cognitivă nu a generat îmbunătățiri în ceea ce privește starea de spirit, activitățile din viața de zi cu zi, comportamentele sau starea îngrijitorului familial. S-a descoperit că formele de stimulare cognitivă bazate pe computer sunt la fel de eficiente ca și formatele tradiționale.
Training cognitiv
S-a dovedit că, la persoanele cu deficiențe cognitive ușoare, exercițiile cognitive bazate pe computer produc efecte mici până la moderate asupra cogniției, atenției și memoriei globale. La persoanele cu demență, au existat doar efecte slabe asupra capacității cognitive generale. Lipsa beneficiilor semnificative demonstrabile derivate din antrenamentul cognitiv se poate datora problemelor metodologice. Unele dintre aceste beneficii nu pot fi surprinse prin măsurarea rezultatelor disponibile.
Reminiscenţă
La persoanele cu demență terapia prin reminiscență a avut un efect mic asupra funcțiilor cognitive și un efect moderat asupra simptomelor depresive. Persoanele în vârstă instituționalizate cu demență au prezentat o ameliorare a simptomelor depresive decât persoanele care au locuință în comunitate cu demență.
Logopedie și terapie lingvistică
Persoanele cu variante lingvistice ale demenței frontotemporale (afazie primară non-fluentă, demență semantică) pot beneficia de logoterapie pentru a-i ajuta să se adapteze la dificultățile lor de limbă și să adopte modalități alternative de comunicare. O perioadă de 11 luni de logopedie săptămânală a fost asociată cu o conservare relativă a capacității de fluenţă verbală la persoanele cu afazie primară nonfluentă.
Intervenții axate pe funcționalitate
Reabilitare cognitivă
La persoanele cu demență ușoară până la moderată, opt ședințe individuale de reabilitare cognitivă, oferite de un terapeut profesionist special instruit, au fost asociate cu îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește performanțele obiectivelor predefinite personal relevante.
Terapie ocupaţională
Majoritatea studiilor randomizate controlate sugerează că terapia ocupațională are efecte pozitive asupra activităților de viață de zi cu zi și asupra calității vieții persoanelor cu demență, îmbunătățind, de asemenea, abilitățile acestora. În îngrijirea la domiciliu, furnizarea de activități semnificative individualizate reduce considerabil comportamentele problematice.
Tehnologie asistivă
În ceea ce privește evaluarea tehnologiilor de asistență, au fost efectuate doar puține studii care au inclus participanții în mod specific cu demență, probele au fost de obicei foarte mici, iar un proiect controlat aleatoriu nu a fost aproape niciodată utilizat. Majoritatea acestor studii au testat dispozitive care înregistrează activitățile de zi cu zi, monitorizează siguranța și asistența medicală. Acestea includ dispozitivele de localizare, distribuitoarele automate de medicamente, iluminatul automat, telefoanele mobile simplificate și telecomenzile TV. Există dovezi puternice pentru utilizarea dispozitivelor de monitorizare pe timp de noapte (alarme de coborâre din pat, sisteme de alarmă, dispozitive de urmărire, faruri de noapte automate, brățări cu teleasistență) pentru a reduce incidența căderilor și ieșirilor nesupravegheate la domiciliu. Dispozitivele mai sofisticate pot fi stârni confuzie și iritare pentru persoanele cu cogniţie afectată.
Modificarea mediului
Iată câteva exemple: Eliminarea obiectelor inutile, simplificarea mediului, etichetarea obiectelor și utilizarea contrastului culorilor reduce din ajutorul necesar pentru desfășurarea activităților zilnice, favorizeazând independența. Diminuarea zgomotului poate ajuta la reducerea comportamentelor nedorite. Utilizarea imaginilor ca modele și furnizarea de cupe colorate poate susține îngrijirea orală. Săgețile și semnele cu cuvântul „toaletă” și o imagine pot fi eficiente în direcționarea persoanelor cu demență pentru a intra și utiliza independent toaleta.
Intervenții axate pe comportament
Managementul comportamentului
Managementul comportamentului are un potențial de reducere a comportamentelor nedorite. Într-un studiu realizat asupra unei comunități de persoane cu demență s-a constatat îmbunătățirea comportamentelor schimbate și sporirea încrederii îngrijitorilor în gestionarea comportamentului, precum și bunăstarea emoțională a persoanelor care îi îngrijesc și povara emoţională17. Strategiile care au fost evaluate în mod pozitiv la persoanele cu demență frontotemporală, managementul comportamentului include simplificarea situațiilor sociale, reducerea zgomotului și stimularea, eliminarea accesului la elementele problematice (de exemplu, cărți de credit), modificarea ieșirilor publice, indicii corespunzătoare, introducerea de jocuri și hobby-uri vechi, terapie ocupațională și terapie muzicală.
Tratament cognitiv-comportamental
S-a constatat că aceste tratamente psihologice reduc simptomele depresiei și anxietății la persoanele cu demență.
Intervenții axate pe emoție
Muzicoterpie
La persoanele cu demență, terapia muzicală s-a dovedit că reduce depresia, sporeşte interacțiunea socială, ameliorează comportamentele schimbate și menține abilitățile perceptive-motorii. Muzicoterapia poate reduce simptomele depresive și poate atenua anxietatea și stresul.
Aromaterapie
La persoanele cu demență, aromaterapia a fost utilizată pentru a reduce comportamentele afectate, pentru a spori somnul și pentru a stimula motivația. Rezultatele studiilor clinice sunt irelevante.
Validarea
Dovada privind validarea este irelevantă. Unele studii au putut demonstra o reducere a comportamentelor schimbate și a simptomelor depresive. Nu au existat efecte asupra capacității cognitive sau a activităților vieții zilnice.
Stimulare multisenzorială
Stimularea multisenzorială are efecte pozitive asupra comportamentelor și stării de spirit schimbate în timpul și imediat după sesiuni. Sunt discutabile beneficiile pe termen lung și generalizarea în alte medii, precum și efectele asupra cogniției și abilității funcționale.
Intervenții focalizate pe exerciţiul fizic
Exercițiul fizic îmbunătățește starea fizică a participanților și este asociat cu epuizarea îngrijitorului din cauza comportamentelor modificate. Activitatea fizică are, de asemenea, un efect semnificativ asupra capacității persoanelor cu demență de a efectua activitățile zilnice.
Intervenții centrate pe îngrijitor
Participarea la grupuri de sprijin conduse de profesioniști îmbunătățește starea de spirit a îngrijitorilor și reduce povara îngrijirii. Aceste efecte durează până la 3 luni de la încheierea programului. Educarea îngrijitorilor în tehnici de modificare a comportamentului poate reduce comportamentele afectate la persoanele cu demență. Factorii care sunt asociați cu succesul grupurilor de îngrijitori includ fundamentarea teoretică a intervenției, rolul activ al participanților, spațiul pentru probleme individuale și concentrarea pe gestionarea comportamentelor schimbate.
Intervenții nefarmacologice în cursul demenței
